-Tradatoarea-
Din memoriile Elenei Mihaescu
Stiam ca probabil acea zi va fi ultima in care imi voi vedea toti companierii de clasa, din ultimii an impreuna, dar am preferat sa nu ma duc. Stiam ca deja prin scoala o mai bine zis, prin clasa, circulau anumite zvonuri. Probabil aflata fata-n fata cu 'prietena mea', Gabriela n-as mai fi putut nega nimic. Nu cred ca as fi putut fi asa perversa. Of, Elena, pe cine minti tu?!Cristi a iesit in paralel cu mine si cu Gabi. Iar eu, care stiam clar situatia am procedat la fel. De ce ?Din ambitie, recunosc. Eram egoista gandindu-ma ca probabil Gabi n-ar fi avut acelasi timp de mine, iesind cu asta. Recunosc si faptul ca el este un baiat foarte dragut...ar agata orice fata si totusi s-a oprit la ea. Doamne, pe cine mai mint! E o fata foarte frumoasa, mereu am stiut-o.Ma plimbam prin casa agitata, gandindu-ma. Nu stiu ce a fost in capul meu...Doamne, acum cand ea a aflat ca, Cristi a inselat-o, cate sanse exista sa descopere cu cine?Adevarul e stapanul nostru, nu noi il stapanim.Este o flacara atat de luminoasa incat multi oameni nu-i pot suporta adevarul. Unii inchid ochii ca sa nu-l vada, iar altii fug ca sa nu fie arsi.
Prietena mea n-ar face asta. M-ar uri, m-ar omori daca i-as spune. Dar daca nu i-as spune va muri ea de durere , se va uri ea ...ca n-am facut-o eu. Doamne, oare cand eram in bratele lui Cristi ma gandeam la tristetea care se va procopsi pe biata Gabriela.
Atunci intrase el. Nu stiu cum, probabil tata i-a dat voie dupa care plecase la servici. M-am incruntat din prima. Imi venea sa-l iau la pumni!Cum indraznea sa mai dea ochii cu mine, ha?Meritam eu asta?Gunoiul!
-Iesi!i-am spus cu ura in glas.
-Elena, te rog, asculta-ma. Trebuie sa vorbim.
Eu insa refuzam si sa-l privesc in ochii. Nu vroiam sa mai aud nimic.
-Lasa-ma dracului in pace!Dispari!si atunci i-am dat o palma peste fata.
-Nu, iar!E a doua pe ziua de azi. Tu si Gabriela puteti mutila fata unui om.
-Ce sa faci, Cristian?Daca ai doua prietene...i-am dat eu o replica imediat fara sa astept
Din memoriile Elenei Mihaescu
Stiam ca probabil acea zi va fi ultima in care imi voi vedea toti companierii de clasa, din ultimii an impreuna, dar am preferat sa nu ma duc. Stiam ca deja prin scoala o mai bine zis, prin clasa, circulau anumite zvonuri. Probabil aflata fata-n fata cu 'prietena mea', Gabriela n-as mai fi putut nega nimic. Nu cred ca as fi putut fi asa perversa. Of, Elena, pe cine minti tu?!Cristi a iesit in paralel cu mine si cu Gabi. Iar eu, care stiam clar situatia am procedat la fel. De ce ?Din ambitie, recunosc. Eram egoista gandindu-ma ca probabil Gabi n-ar fi avut acelasi timp de mine, iesind cu asta. Recunosc si faptul ca el este un baiat foarte dragut...ar agata orice fata si totusi s-a oprit la ea. Doamne, pe cine mai mint! E o fata foarte frumoasa, mereu am stiut-o.Ma plimbam prin casa agitata, gandindu-ma. Nu stiu ce a fost in capul meu...Doamne, acum cand ea a aflat ca, Cristi a inselat-o, cate sanse exista sa descopere cu cine?Adevarul e stapanul nostru, nu noi il stapanim.Este o flacara atat de luminoasa incat multi oameni nu-i pot suporta adevarul. Unii inchid ochii ca sa nu-l vada, iar altii fug ca sa nu fie arsi.
Prietena mea n-ar face asta. M-ar uri, m-ar omori daca i-as spune. Dar daca nu i-as spune va muri ea de durere , se va uri ea ...ca n-am facut-o eu. Doamne, oare cand eram in bratele lui Cristi ma gandeam la tristetea care se va procopsi pe biata Gabriela.
Atunci intrase el. Nu stiu cum, probabil tata i-a dat voie dupa care plecase la servici. M-am incruntat din prima. Imi venea sa-l iau la pumni!Cum indraznea sa mai dea ochii cu mine, ha?Meritam eu asta?Gunoiul!
-Iesi!i-am spus cu ura in glas.
-Elena, te rog, asculta-ma. Trebuie sa vorbim.
Eu insa refuzam si sa-l privesc in ochii. Nu vroiam sa mai aud nimic.
-Lasa-ma dracului in pace!Dispari!si atunci i-am dat o palma peste fata.
-Nu, iar!E a doua pe ziua de azi. Tu si Gabriela puteti mutila fata unui om.
-Ce sa faci, Cristian?Daca ai doua prietene...i-am dat eu o replica imediat fara sa astept





