Telefonul suna in nestire. Cu toata inima spera ca Rose sa-l fi sunat. Astepta telefonul ei de mult timp. Cum raspunde la telefon ii aude vocea timida si blanda.
-Domnule Alfonso? Sunt Rose…
-Ma bucur ca ai sunat! Nu stii cat asteptam telefonul tau!
-Nicholas cum se simte?
-Cum sa se simta?vorbea posomorat. E trist, nu prea vorbeste cu nimeni, nici nu prea mananca. Maite nici nu stie ce sa-i mai faca ca sa fi fericit! Pe ea e cel mai suparat, n-o va ierta prea usor. Iti dai seama cum se simte , nu rade nici macar de Ucker.
Rose il asculta foarte serioasa pe Poncho, stia ca un singur gest de-al ei il va putea schimba pe Nicholas. Insa, inainte trebuie sa fie sigura ca ea nu e Dulce, mama acestuia.
-Nicholas sta in apartamentul mamei sale?
-Da…Defapt in apartamentul asta a stat Nick cand s-a intors in Mexic, acum 16 ani.
-Da-ti-mi adresa, vin acolo.
-Lasa, Rose. Vin eu sa te iau de la restaurant. Ajung repede, sa fii gata.
*
-Si! Uite, avionasul!incerca Ucker sa-l faca pe Nicholas sa manance din pilaful facut de matusa sa.
-Stiu, Maite nu gateste bine. Defapt mai bine am manca pamant decat chestia asta. Dar sa stii ca eu numai command nimic! Decand esti in depresie pentru domnisoara Trandafir m-am ingrasat.
Vazand ca nu-i raspunde, Ucker ia receptorul si se pregateste sa sune la o pizzeria sa comande.
-Nu vreau pizza! Ii striga furios.
-Dar ce vrei, Nick? Spune-mi….si-ti dau.
-O vreau pe Rose!
Chiar atunci pe usa isi face aparitia Rose impreuna cu unchiul sau, Poncho.
-Da,am fost rapid!se lauda Ucker.
Vazand-o acolo Nicholas ramane surprins si o priveste cu ochii umezi. Vroia s-o atinga, insa tacerea ei il speria tare. Pentru el era mai mult ca si clar ca tot ce fusese intre el si Rose(adevarat, neoficial) se terminase. Prinde putin curaj si se apropie de ea, vrea s-o ia mana insa aceasta se retrage. Din greseala, doboara o poza inramata care se afla pe masuta din spatele ei.
-Ma scuzati, n-am vrut s-o dobor.
Se apleaca, o ridica…iar cand o intoarce…simte ca si cum mintea ii e intoarsa la fel, dar cel mai mult inima. In poza aia erau Dulce si Nick…imbratisati….Atunci o siroaie de imagini ii vin lui “Rose” in minte.
Dulce: Te iubesc mult! Habar n-ai cat de mult!
Nick: Atunci de ce te comporti asa?
D: Vreau ca mintile noastre bolnave sa inteleaga odata ca nu se poate! Ca suntem frati si ca sunt…insarcinata!
(Fratii, partea 1, capitolul Cool
Dulce: Tu chiar esti fratele meu?
Nick: Da…
Dulce: Aha…credeam ca a fost un cosmar. Ce vrei?
Nick: Sa-ti zic ca-mi pare rau!
(Fratii, partea 1, capitolul 9)
Dulce: Promiti?
Nick: Iata promisiunea mea!
Cei doi se saruta
(Fratii, partea 1, capitolul 11)
Dulce: S-a terminat! Totul s-a terminat! Iubirea a meritat totul! Dar iubirea noastra era impotriva firii!
(Fratii, partea 1 , capitolul 14)
Dulce: Cum poti sa zici asta? Nicholas este fiul barbatului pe care l-am iubit cel mai mult pe lumea asta!
(Fratii , partea a2a, capitolul 5)
Simt ca innebunesc. Sa traiesc nici numai are rost…numai am pentru cine. Pentru cine? Pentru Nicholas? Nu, nu pot. Chiar daca-l iubesc mai mult ca pe viata mea, Nick nu merita o mama rea ca mine. Iar Ucker, May si Poncho?Ei bine nici ei nu merita o sora tampita ca mine. Nimeni nu merita sa aibe de-a face cu o persoana ca mine! Sunt prea cumplita!
(Fratii, partea a2a, capitolul 9)
-Rose, esti bine?intreba Poncho speriat de figura pe care o exprima chipul ei.
Chipul ei bronzat se intunecase, era inecat in lacrimi si-n durere. Atunci intelesese totul. Ca sentimentul ala pentru Nicholas, ca toate notpile in care-si amintea secvente din adevarata ei viata…totul se lega! Arunca poza cu toata puterea pe podea, dupa care pleaca plangand. Nicholas se sperie de reactia pe care a avut-o ea, vrand s-o urmeze, Poncho se opreste. Plecand in cautarea ei.
*
Durerea ii invadaze sufeltul, diferite imagini ale trecutulu o distrugeau. Amintirile legate de momentele intime intre ea si Nicholas….totul era distrus! Ea era un monstru! Acum chiar ca a nenorocit totul! Isi dorea sa nu-si fi amintit cine e, sa fi murit inecata in valurile volburoase ale marii sau pur si simplu sa nu-si fi petrecut noaptea aceea cu Nicholas.
Totul o scarbea! Viata ei fusese un adevarat iad inca de la 15 ani, cand l-a cunoscut pe tatal copilului ei si dupa aia….NUMAI VREMURI SCARBOASE! Cum putea sa faca asta? Daca pana si ei ii era sila de ea, nu se mai putea suporta ea ca femeie! Defapt ce femeie era? Una josnica, una care a cedat avansurilor unui pusti si s-a culcat cu el….la final surpriza: E vorba despre pustiul caruia i-a dat viata.
Blestemata sa fie! Se aseaza pe trotuar si se invinuieste.
In toata durerea ei, observa silueta masculina care se aseaza pe trotuar, langa ea, era chiar fratele ei Poncho care o gaseste in sfarsit…dupa ore de cautare in ploaia torentiala.
-Ti-ai amintiti totul,nu?
-Da…, zicea printre lacrimi amare. Stai, tace un moment. Tu stiai ca eu…?
-Mi-a povestit mama Lila cum te-a gasit domnul Jorge. Am facut niste legaturi….reactia ta de azi…mi-a confirmat si mie banuielile!
-Mi-e sila de mine. Cum am putut sa-i fac asta fiului meu?
-N-ai stiut ca-i fiul tau…
-Chiar asa, cum sa-i fac eu asta unui copil?Si ce fac cu mine? N-o sa pot niciodata sa curat urmele pe care le-au lasat pe trupul meu toate sarutarile si mangaierile lui…
-Cred ca stand in ploaia asta ti-a spalat totul!radea Poncho.
Dupa un moment de tacere, Dulce isi intreaba fratele:
-Poncho, ce sa fac? Zi-mi te rog, tu mereu ai stiut ce-i de facut!
-Stiu si acum…
-Da, zi!
-Asculta-ti inima!
-Poftim?
-Da, mereu ti-am dat ideile rationale, dar in iubire nu exista ratiune! Si alt sfat ar fi…NU UITA DE Rose!
-Ce?intoarce privirea mirata.
-Da, 6 ani te zile ai trait in pielea ei. Tot ce s-a intampla timp de 6 ani pana acum cateva ore, a patit Rose, nu tu.
-Rose va pleca din viata lui Nicholas.
-Esti sigura? Va suferi mult…
-Poate, dar acolo va fi mama lui pentru el!vorbea hotarata si mandra
Poncho: Noaptea asta nu-i deloc usoara…amintirea ta traieste in mintea mea
Suspinul tau, martorul meu fidel …zice ca inca esti aici
Drumurile discordiei, marul devorat
Si tristetea mi-a dat un sarut
M-a rugat sa nu mai plang.
D&P: Vantul bate pe pielea mea
Si ma doare inima de atata iubit
Dulce: Nu stiu daca mor, te sarut in visele mele si ma nasc din nou
Poncho: Care e pacatul tau? Care e pacatul tau? Care e pacatul tau?
D&P: O fi pacatul meu
Dulce: Sa fiu femeie
Acum ce fac?
Cui ii spun, a cui e vina?
D&P: O fi pacatul meu poate
Dulce: Dumnezeule, ajuta-ma
Ma simt confuza, incerc sa ma ridic dar cad din nou.
D&P: Vantul bate pe pielea mea
Si ma doare inima de atata iubit
Nu stiu daca mor
Dulce: Te sarut in vise si ma nasc din nou
Poncho: Care e pacatul tau?
Dulce: Sa fie asta pacatul meu?
: Sa fiu femeie
Acum ce fac?
Cui ii spun, a cui e vina?
D&P: O fi pacatul meu…
Dumnezeule, ajuta-ma
Ma simt confuza, incerc sa ma ridic dar cad din nou.
Poncho: Sa fie asta pacatul tau?
Dulce: Sa fiu femeie e pacatul meu…
Poncho: Chiar sa fie asta pacatul tau?
Dulce: Sa fiu femeie e pacatul meu….