Poate de aceea uităm să trăim, nu prețuim viața și ne îndepărtăm de esențial.
Poate de aceea le permitem unora să ne rănească, să ne jignească, să ne dezamăgească...
Poate de aceea rămânem legați de oameni și de povești din trecut, care ne țin în loc și ne iau șansa la fericire.
Poate de aceea ne abandonăm uneori și ajungem să credem că nu suntem suficient de buni ca să merităm mai mult.
Poate de aceea ne desconsiderăm, suferim complexe și nu avem încredere în noi.
Poate de aceea ne torturam cu gânduri negative, ne izolăm de tot ce e frumos și ne luăm dreptul la o viață frumoasă.
Poate de aceea ne abandonăm visele și trăim numai pentru și prin alții.
Poate de aceea uităm să fim frumoși și lăsăm oameni și suferințe să ne transforme în persoane care nu ne-am dori să fim.
Poate de aceea abandonăm planurile noastre dinainte să le începem și ne temem de noi începuturi.
Poate de aceea uităm că merităm tot ceea ce este mai bun și mai frumos și devenim exagerat de modești și cu așteptări mult prea limitate.
Om drag, privește înspre tine! Ești unic, irepetabil și în ciuda tuturor părerilor ești o ființă perfectă. Iubește-te mai întâi de toate pe tine și apoi vei reuși să iubești și să te dăruiești întregului univers!
Textul de mai sus apartine in totalitate unei femei mult mai talentata,increzatoare si priceputa,decat mine.
Sursa
