Viata nu reprezinta o nenorocire una dupa alta, ci o nenorocire continua.
Fostele prietenii nu reprezinta cazuri pierdute, ci noi dusmani castigati.
[N-am crezut niciodata, ca dupa ce o relatie de prietenie se termina, poata interveni indiferenta.]
Ploaia nu reprezinta doar picaturi reci de ploaie, ci lacrimile lui Dumnezeu care cad ca o furtuna intr-o zi minunata de primavara, asta din cauza noastra.
De ce unor oameni le este greu sa continue ce au inceput, asta cand sunt o multime de tentatii in jur?
Sa fie asta pentru ca adesea nu suntem siguri de alegeri facute, candva in trecut. De ce?Poate pentru ca nu suntem siguri pe noi.
De ce chiar si intr-o relatie puternica , intervine gelozia?De ce unii oameni n-au incredere in cei din jurul lor?
Cand am trecut prin incercari grele, cand ne-am pierdut cu firea, ne-am pierdut 'prietenii', cand am cazut si n-am gasit forta de a ne ridica...ne descurajem...suferim(in tacere sau nu). Trecutul ne marcheaza, ne bantuie...nu-l putem uita oricat demult am incerca. Trecutul ne marcheaza, dragilor, de experientele noastre proprii tine dezvoltarea noastra psihica pe viitor...De aceea, poate din cauza ca multi oameni ne-au dezamagit, refuzam sa mai credem in ceilalti. Si asta sincer, pentru ca nu credem in noi. Nu credem, in adancul sufletului nostru, ca putem face altii oameni sa ne aprecieze pentru ceea ce cu adevarat suntem.
Si orice ar fi , mereu vom avea acea teama. Acea teama care ne impune sa nu cunoastem...sa ne ferim de necunoscut. Si asta e gresit. E gresit sa credem ca o data ce rupem un capitol din viata noastra, nu mai e posibil sa-l lipim la loc. E o prostie sa crezi ca o data ce adaugi un nou capitol in viata ta, acesta se va termina rau. Se poate termina si rau si bine. Daca nu incerci, nu stii.
