Nostalgie mare-n drumul spre strada mea
In curand din nou incepem scoala
Din nou o sa am atatea vise de implinit
Iarasi vine toamna…
Si totul imi aminteste de un inceput sec de primavara,
De doi copii si o chitara.
Nostalgie mare sa vad frunzele cazand…
Asa cum au cazut si visele mele in al verii amurg
Atunci cand asteptam sa vii insa te-ndepartai..
Pe mine ma uitai.
Sa spun ca am trecut mai departe?
De ce sa mint in asa hal, cand la fiecare inceput de toamna
Trebuie sa-mi amintesc ca…nu pot sa te am.
Si iar ma amagesc, iar ma ametesti, iarasi ne certam
Iar eu imi zic ca nu ne mai impacam.
Toamna imi aduce, cele mai reci amintiri
Ale sale frunze incondoiate peste suferinta asta profunda cad,
Ploaia linistita incinta atmosfera,
Ea…te atrage intr-o sfera malefica si stupida
Tu…o urmezi…
Eu…ma-ntorc in lumea mea cea monotona.
Plangand in tacere, plangandu-mi de mila.
Cum n-are cine sa stie sau sa-nteleaga
Si asta e adevarata mea povara.
In curand din nou incepem scoala
Din nou o sa am atatea vise de implinit
Iarasi vine toamna…
Si totul imi aminteste de un inceput sec de primavara,
De doi copii si o chitara.
Nostalgie mare sa vad frunzele cazand…
Asa cum au cazut si visele mele in al verii amurg
Atunci cand asteptam sa vii insa te-ndepartai..
Pe mine ma uitai.
Sa spun ca am trecut mai departe?
De ce sa mint in asa hal, cand la fiecare inceput de toamna
Trebuie sa-mi amintesc ca…nu pot sa te am.
Si iar ma amagesc, iar ma ametesti, iarasi ne certam
Iar eu imi zic ca nu ne mai impacam.
Toamna imi aduce, cele mai reci amintiri
Ale sale frunze incondoiate peste suferinta asta profunda cad,
Ploaia linistita incinta atmosfera,
Ea…te atrage intr-o sfera malefica si stupida
Tu…o urmezi…
Eu…ma-ntorc in lumea mea cea monotona.
Plangand in tacere, plangandu-mi de mila.
Cum n-are cine sa stie sau sa-nteleaga
Si asta e adevarata mea povara.
