Am facut o descoperire uimitoare in aceasta dimineata. S-a intamplat in timp ce noi ne plimbam pe aceasta “nava-minune”. Tanarul William a dorit sa mergem pe fruntea puntii pentru a vedea marea libera . Singurul lucru de care mai aveam timp dupa aceasta plimbare a fost sa manancam in “sufragerie” si sa ne recreem cu alti pasageri din clasa a3a in “Camera Generala”. Asa ca imediat dupa ce micul-dejun a fost servit , ne-am pregatit pentru un tur. Vantul aducea un un aer caldut asa ca noi am simtit prietenia primaverii ce ne astepta cu bratele deschise, dar totusi nu puteam renunta la gecile noastre lungi. William a fost asa de bucuros de aceasta “expeditie” , l-am vazut …l-am simtit.
Eram gata sa ne intoarcem in “Camera Generala” pentru a juca carti cand am auzit o voce din spate strigand: “Ellie?”. M-am intors curioasa, iar la capatul coridorului, era o surpriza sa-l vad pe el-Edward Ashton Jones. Ramansesem de-a dreptul in stare de soc, fiindca el era barbatul pe care am crezut ca nu-l voi mai vedea niciodata. A pasit rapid catre mine, tot la fel de serios, asa cum mi-l aminteam dintotdeauna, dar mi-a spus un calduros: “Buna”, sarutandu-mi mana. M-am simtit putin jenata , mai ales apoi cand mi-a prezentat-o pe logodnica sa, Cassandra Stone. Am vorbit niste lucruri banale timp de cateva minute – am explicat ca eu si William ne indreptam spre New York , in timp ce Edward a adaugat ca el si logodnica sa se vor casatorii in curand, in Boston.
Trebuie sa recunosc ca nu ma asteptam absolute deloc la o astfel de intalnire. M-a derutat de-a dreptul, amintindu-mi de unele sentimente pe care am crezut ca le-am ingropat acum ani in urma. Trebuie sa incerc sa-l indepartez pe Edward de gandurile mele-el habar n-are de turnura pe care a luat-o viata mea si evident el a trecut mai departe, construindu-si o viata noua. Cassandra parea usor obisnuita cu splendoarea acestei nave magice-nu stiu de ce scriu asta. Ea, pare intr-adevar, acea femeie eleganta, cu clasa, rafinata ceea ce eu n-as putea fi niciodata. Dar le-am urat tot binele din lume, apoi l-am luat pe William de mana intorcandu-ne direct in cabina noastra. Probabil ar suna cam paranoic, venind din gandurile mele , dar parca am zarit un ochii ei ceva care trada conduita ei incantatoare. Asta mi s-a parut cand mi-a privit fiul, cel putin- ce-o fi crezut?Va trebuie sa fac un efort pentru a pastra o distanta pentru voiajul nostru.
