Incep sa cred ca aceasta calatorie va fi un calvar pentru mine! Am simtit o spaima profunda in aceasta dimineata, dar acum incep sa ma linistesc. Oare ce credea Edward? Dupa intalnirea mea cu, Cassandra, de seara trecuta am avut o noaptea alba si m-am tot rasucit prin pat.
In aceasta dimineata am fost ingrozitor de obosita. Domnisoara Hutchins si-a dat seama de starea mea si s-a oferit sa-l ia pe tanarul William sa ia micul dejun si mi-a promis ca va sta cu el in “Camera Generala” in timp ce eu ma mai odihnesc. Din fericire, am reusit sa-mi iau oboseala complesitoare si sa ma intind in pat pentru un binecuvantat pui de somn. Am fost surprinsa caci am dormit asa de mult, dar m-am inviorat si am fost dornica sa ma intorc pe punte.
Oricum, cand am ajuns in “Camera Generala” am gasit-o pe domnisoara Hutchins dormind pe un scaun , iar William nicaieri.
In graba am verificat daca nu cumva William s-a intors in cabina noastra s-au a iesit pe punte(daca tot i-a placut asa de mult cand am vizitat-o , ieri) . Niciunul dintre pasagerii de-acolo nu l-au vazut.
M-am intors in “Camera Generala” si am trezit-o pe domnisoara Hutchins . Trebuia sa fac asta, chiar daca a fost asa de draguta cu mine in aceasta calatorie, dar deja incepusem sa ma panichez. “Oh, Ellie, tu esti?Cum ai dormit?”, a intrebat ea parca fara sa-si dea seama de cat de ingrijorata eram. “Spune-mi unde este William!” , i-am cerut eu. Dar de data acesta, m-am temut de cel mai rau-el a plecat pentru a umbla imprejur si a cazut peste bord.
“Nu trebuie sa te agiti”, m-a asigurat domnisoara Hutchins . “Acel dragut domn despre care mi-ai vorbit s-a oferit sa-l ia pe fiul tau pentru a face un tur al navei. Tanarul William abia isi mai putea tine entuziasmul. M-am oferit sa-i insotesc , dar amicul tau m-a asigurat ca nu era nevoie.”
M-am simtit usurata sa stiu ca William n-a suferit un accident teribil, dar si putin ingrijorata stiind ca este in compania lui Edward-chiar daca credeam ca-l stiu bine, Edward era un strain pentru fiul meu.
Am explicat situatia mea unui chelner prietenos, care a fost de accord sa ma conduca catre clasa 1 pentru a-mi cauta fiul. Dupa o cautare zadarnica, intr-un final i-am gasit pe cei doi in sala de gimnastica. William se juca cu masina de canotaj, in timp ce Edward il invata tehnica lui.
Trebuie sa recunosc ca eram gata sa-l cert pe Edward, dar vazand cat de fericit era William , toata mania mea a disparut. Fiul meu a fost dornic sa-mi povesteasca cum au investigat zona “Forecastle” , printre alte lucruri , automobilele luxoase care trebuie transportate catre America.
Ochii lui se luminau treptat in timp ce-mi povestea toate acestea , dar cel mai bine, ei au vizitat Podul si Cabina Timonierului, unde William l-a intalnit pe Capitanul Smith. Edward il convinsese sa-si aranjeze parul la salonul Titanicului. I-am multumit lui Edward pentru amabilitatea si generozitatea lui, apoi am insistat ca era momentul ca William sa se intoarca in cabina pentru somnul lui de dupa-amiaza.
M-am abtinut sa-mi spun cuvintele de furie fata de Edward. Dar totusi, pe de alta parte, parca a inteles supararea mea , si si-a concentrat atentia catre William care fericit a dat mana cu el.
William pur si simplu s-a prefacut in timp ce mergeam catre cabina noastra, evident pentru a ma nelinisti. Acum pare linistit , iar eu in sfarsit m-am calmat destul pentru a scrie aceste cuvinte. Ce sa ma fac cu Edward? Stiu ca am decis sa nu mint prea mult in aceasta calatorie, dar viata parca planuieste sa ne tot aduce impreuna…
