Fara minciuni, doar secrete.
-Adineauri m-a sunat Nate si mi-a spus ca ai facut-o pe dadaca pentru nepoata lui si ai terminat treaba destul de tarziu, explica Clayton. Am inteles iubito, desi mai cam ingrijorat, ar trebui sa-ti incarci telefonul, radea el apropindu-se de ea.
Yanna insa se retrage de langa el, asta surprizandu-l si mai mult. Problema aia se rezolvase practic…
-Ce e gresit acum?se mira el.
-Clayton, tu te droghezi?intreba Yanna serioasa lasand cateva lacrimi rebele sa-i inunde chipul.
-Uite, asta nu e problema ta….
-Ba din contra, este problema mea!adauga ea vorbindu-i si mai tare. Parca nu trebuia sa existe secrete intre noi! Cum sa iei prostiile astea!Esti nebun?
Clayton o priveste pentru un moment dupa care-i raspunde.
-Asta a fost pentru un timp, nu sunt depedent….
-Dintre tot ce se poate face pe pamantul asta….tu ai decis sa te draghezi?urla Yanna . Cat de prost poti sa fii?
-Yanna, nu mai aveam altceva de facut! Tu ti-ai petrecut noaptea pazind un bebelus, nici macar nu m-ai anuntat….mi-am facut griji pentru tine!Era singura mea optiune…
Inca nu-i venea sa creada ce auzise, probabil nici el nu realiza ce spunea. Poate era iar drogat, pentru ca in mare parte pentru ea ceea ce el a spus, nu prea avea sens.
-Taci!urla ea si mai tare dupa care a izbugnit in plans dupa care s-a asezat pe marginea patului.
Clayton s-a apropiat de ea imbratisand-o in semn ca incerca s-o linisteasca sarutand-o pe obraz.
-Stii, Clayton, ca asta nu era singura optiune….
-Stiu ….si-mi pare rau. Eram panicat, disperat. Alergam aiurea pe strazi doar pentru a te gasi, insa nici urma de tine. Ma ingrozea ideea ca n-ai fi bine, te sunam dar aveai telefonul inchis, ti se descarcase bateria. La un colt de strada l-am gasit pe el, m-a vazut agitate si mi-a spus ca daca iau astea ma voi relaxa si asa a inceput totul….
-In fine, le-am aruncat oricum departe.
Isi indreapta privirea spre el, cuibarandu-se mai bine in bratele lui.
-Dupa toate astea, poti sa-mi juri ca nu esti dependent?intreaba aceasta banuitoare.
In gandul sau Clayton si-a spus multe, nu prea era coplesit de faptul ca iubita sa a aflat ca se drogheaza, nici macar nu parea ca-l deranjeaza ca a mintit-o. S-a drogat doar o data?Ha, cat naiva poate fi Yanna! Nu e dependent?Da, chiar e naiva daca ar crede….
-Da, pot sa-ti jur.
El o imbratiseaza, insa ea se retrage ridicandu-se brusc de pe pat. Apoi din nou a inceput sa-l priveasca banuitor.
-Vorbesc serios. Daca te vei mai droga vreodata….Clayton, totul s-a terminat!ii spusese cat se poate de serios incepand din nou sa planga.
El a luat-o de mana tragnd-o mai aproape de el.
-Ok, am inteles….
-Bine.
Clayton a apropiat-o pe Yanna si mai mult de el, lipind-o astfel de abdomenul sau gol.
O mangaie usor pe fata, dupa care amandoi isi lipesc buzele una de cealalta unindu-se printr-un frumos si finut sarut.
-Vreau sa-mi cer si eu scuze pentru ce s-a intamplat aseara.
Clayton ii acopera gura cu degetul, in semn ca subicetul e incheiat.
-Putem recompensa acum.
Cei doi isi zambeau smechereste, dupa care Yanna il saruta suav urmand sa se sarute si mai pasional. I-a dat jos rochia de vara pe care o purta deja de doua zile la rand . I-a sarutat gatul, dupa care Yanna i-a desfacut prosopul cu care era infasurat . Clayton insa nu inceta sa-si mangaie iubita pe spate, intr-un final incalecandu-i trupul perfect gol. O dorise atat de mult, ii era tare de dor, in sfarsit o avusese dupa ceva vreme decand nu s-au mai unit asa. Dupa ceva vreme, Yanna isi aseaza capul pe pieptul sau.
-Te iubesc, Yanna, a zis el mangaind-o pe par.
Ea din nou, iarasi, iar sau cum vrei s-o iei tu….s-a retras de langa el acoperindu-si sanii goi mai bine cu cearceaful.
-Daca m-ai iubit, nu te-ai drogat. Tu stii ca sunt impotriva acestor chestii!
Clayton mai ofteaza o data., dandu-si ochii peste cap. Dupa care se intoarce cu spatele la iubita sa. Yanna nu-i raspundea, n-avea chef sa se ia la cearta…oarecum nici nu intelegea de ce tot el o facea pe ranitul…Nu mai sta mult pe ganduri, se ridica din pat cu repeziciune dupa care isi ia rochita. Isi scoate peria din geanta , pieptandu-si usor parul moale lasandu-l sa atarne gratios pe umerii sai. Pleaca fara macar sa-i zica un “la revedere” normal, da’ sa-l mai sarute sau sa-i spuna ca il iubeste. A plecat complet dezamagita de reactia lui, vroia sa creada ca e o miciuna….ca nu e real….Cel putin asta-si imagina cateva minute, insa nu prea rezista. E asa de greu sa iubesti, sa dai totul…iar acea persoana sa te dezamageasca, sa faca ceva ce tu urasti cu toata fiinta ta, iar dupa ce ii reprosezi asta tot el e cel suparat. Era de neconceput asa ceva, cel putin pentru Yanna care mergea aievea pe strada, unduindu-si genunchi elegant cu fiecare pas pe care-l facea, iar de asta, atragea ea privirile atator barbate, dar ea l-a ales pe Clayton. Era special…avea ceva deosebit ce nu vedea in niciun barbat.Si uite ce “surpriza” i-a facut. Se ruga la Dumnezeu, sa nu ajunga dependent! Pentru ca atunci n-ar mai suporta asta!
